DISCURS

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
08.10.2014
Eveniment: 
Sesiunea specială organizată de Camera Deputaţilor a Parlamentului României, cu prilejul Zilei naţionale de comemorare a Holocaustului

Doamnelor şi domnilor,

Este o onoare deosebită pentru mine să mă aflu împreună cu dumneavoastră, la Palatul Parlamentului, cu prilejul Zilei naţionale de comemorare a Holocaustului.

Holocaustul reprezintă o pagină ruşinoasă în istoria umanităţii prin cruzimile sale inimaginabile, prin amplitudinea şi modalitatea sistematică de exterminare a unor fiinţe umane. Prevenirea repetării unei astfel de tragedii trebuie să rămână o preocupare majoră a întregii comunităţi internaţionale.

Mărturiile supravieţuitorilor Holocaustului au un rol extrem de important în lupta împotriva intoleranţei, discriminării şi excluderii. Moştenirea transmisă de supravieţuitorii Holocaustului trebuie transmisă fiecărei generaţii. Este de datoria noastră să nu uităm nicicând durerea lor. Comemorarea şi educaţia în domeniul Holocaustului sunt cele mai puternice modalităţi de a menţine vie conştiinţa generaţiilor viitoare.

Nu trebuie să uităm nicicând faptul că drepturile omului, mai ales cel la viaţă, sunt nederogabile, că ura îndreptată împotriva unui grup ai cărui membri au fost consideraţi duşmani de către o ideologie bolnavă, se poate îndrepta, oricând, împotriva oricui.

România a înţeles să îşi asume cu claritate propriul trecut istoric, în numele valorilor fundamentale ale statului de drept. În acest sens, statul român condamnă discriminarea rasială, xenofobia şi antisemitismul, încurajând solidaritatea şi spiritul civic ca fundamente pentru o societate democratică şi modernă, profund europeană.

Necesitatea comemorării şi a învăţării din lecţiile aspre ale trecutului au determinat România să stabilească prin lege data de 9 octombrie ca Zi a Holocaustului. Astfel, ţara noastră comemorează, începând din 2004, Ziua Holocaustului, un moment important al memoriei istorice a poporului român şi un bun prilej pentru a ne aminti de impactul devastator al intoleranţei şi antisemitismului asupra întregii omeniri.

În ultimii ani, România a realizat o serie de paşi importanţi pentru sprijinirea studierii Holocaustului, astfel încât generaţiile tinere să descopere adevărul despre această pagină dramatică de istorie.

Aş mai dori să subliniez că legislaţia română are prevederi foarte clare ce condamnă negarea Holocaustului şi incitarea la anti-semitism. Suntem hotărâţi să luptăm împotriva oricărei tentative de negare a Holocaustului, precum şi împotriva oricărei încercări de incitare la anti-semitism.

Înfiinţarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului în România, a Centrului de Studii Ebraice de la Iaşi, lansarea Raportului Comisiei Wiesel reprezintă doar câteva dintre acţiunile care au consacrat poziţia hotărâtă a României în ceea ce priveşte Holocaustul.

Inaugurarea, la 8 octombrie 2009, în Bucureşti, a Memorialului Victimelor Holocaustului reprezintă un pas foarte important pentru recunoaşterea tragediei, a responsabilităţii vinovaţilor şi a respectului faţă de memoria victimelor.

În acelaşi timp, prezenţa unui astfel de Monument în centrul capitalei ţării facilitează accesul la memorie ca exerciţiu public. Acest exerciţiu constituie o oportunitate, pentru societate, de a fi informată şi de a conştientiza efectele tragice ale discriminării rasiale şi antisemitismului ca politică de stat.

Aş dori să remarc în mod special cooperarea cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi deosebit de bogata activitate a acestei organizaţii în sprijinul comunităţii evreieşti din România, precum şi activitatea fructuoasă a Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, dar şi a celorlalte organizaţii evreieşti active în ţara noastră.

Ne dorim ca acest angajament puternic al României pe calea asumării trecutului, comemorării victimelor Holocaustului şi luptei împotriva antisemitismului şi xenofobiei să fie subliniat, odată în plus, şi prin materializarea intenţiei României de a prelua preşedinţia International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA) în anul 2016, intenţie anunţată în luna octombrie 2013. Pentru realizarea unei preşedinţii de succes vom avea nevoie în continuare de cooperarea, sprijinul şi expertiza deosebit de valoroasă a tuturor organizaţiilor.

Pentru ca astfel de crime inimaginabile să nu se repete, trebuie să strângem rândurile într-un front comun împotriva oricărei manifestări de intoleranţă etnică, religioasă sau a oricărei alte forme de intoleranţă.

Suntem îngrijoraţi de reapariţia manifestărilor rasiste, antisemite, xenofobe în anumite părţi ale societăţii europene.

România, statul român, forţele politice româneşti nu vor accepta transferarea din vecinătatea României pe teritoriul României a unor idei, simbolistici şi modalităţi concrete de a promova idei politice pe care le considerăm aparţinând trecutului. Statul român nu a acceptat şi nu va accepta simbolistici de genul dorinţei de înhumare a rămăşiţelor unui scriitor cu atitudini politice în perioada celui de-al doilea Război mondial de extremă dreaptă fascistă, antisemită şi antiromâneşti pe teritoriul României. Simbolistica lui Nyiro Jozsef depăşeşte simbolistica persoanei şi este o simbolistică antisemită, intolerantă de extremă dreaptă fascistă şi antiromânească pe care nu o acceptăm pe teritoriul României. Vreau să mulţumesc public pentru tot sprijinul pe care statul român l-a avut, anterior, în gestionarea acestui subiect delicat, atât din partea asociaţilor evreieşti din România cât şi din partea partenerilor noştri internaţionali, începând cu Israelul şi Statele Unite ale Americii.

Nu trebuie să aşteptăm ca numărul victimelor intoleranţei să atingă proporţii dramatice pentru a reacţiona.

Înainte de a încheia, îmi exprim întregul respect şi sprijin pentru toţi cei care contribuie la menţinerea vie a amintirii unor evenimente tragice în memoria colectivă a umanităţii ca principală modalitate de a preveni repetarea unor astfel de crime. O civilizaţie a păcii nu se poate ridica decât pe o condamnare clară a violenţei, a discriminării şi a urii rasiale.

Mulţumesc pentru atenţie!