DISCURS

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
05.10.2013
Eveniment: 
Cursurile internaționale Nicolae Titulescu pentru tineri diplomaţi, a XX-a ediţie

Distins auditoriu,

Îmi face plăcere să vă urez bun venit la a 20-a ediţie a Cursurilor internaţionale „Nicolae Titulescu” pentru tineri diplomaţi. A devenit o tradiţie ca, an de an Ministerul român al afacerilor externe să aducă un omagiu diplomatului şi omului de stat român Nicolae Titulescu, personalitate importantă a lumii diplomatice din prima parte a secolului al XX-lea.

Mă bucur să constat că interesul participanţilor pentru acest curs creşte continuu. Avem astăzi printre cursanţi tineri diplomaţi de pe patru continente,  din zece ţări cu sisteme economice diferite, cu medii sociale şi culturale diverse  şi cu propriile lor interese de politică externă. Şi totuşi, ceea ce ne aduce astăzi împreună aici este, printre altele, dorinţa noastră reală de a ne deschide, de a învăţa, de a asculta, de a explica şi de a încerca să găsim răspunsuri la provocările comune.  Şi nu cred că există un  loc  mai potrivit pentru a discuta astfel de lucruri decât Sibiul, un oraş multicultural şi multietnic.

Anul acesta, tema cursului este „Parteneriatul Estic – Evoluţii, provocări şi beneficii reciproce”. Cu şase ani în urmă, subiectul dezbătut de participanţi era Politica europeană de vecinătate (PEV).  De atunci, dimensiunea estică a PEV – Parteneriatul Estic – s‑a dezvoltat şi a căpătat o importanţă deosebită pentru definirea şi modelarea relaţiilor UE cu vecinii noştri din est.

Unii dintre dumneavoastră provin din dimensiunea sudică a PEV iar alţii din cea estică. Acest lucru nu înseamnă că  această politică europeană este de interes numai pentru ţările vecine, iar prezenţa dumneavoastră aici, astăzi, este cea mai bună dovadă. Cred că suntem cu toţii nerăbdători să abordăm acest subiect pentru că, atunci când vorbim despre Parteneriatul Estic, ne referim la un întreg set de valori, principii şi norme europene care stau la baza Uniunii Europene. Acestea sunt o sursă de inspiraţie şi pentru alte state. Democraţia, statul de drept, respectul pentru drepturile omului şi valorile fundamentale  şi economia de piaţă funcţională sunt trăsături definitorii ale Parteneriatului Estic pe care le preţuim .

Doamnelor şi domnilor,

Nu de mult, România, împreună cu alte ţări din Europa centrală şi de est, a reuşit să-şi schimbe destinul,  trecând de la un sistem totalitar la democraţie şi economie de piaţă. A urmat o perioadă dificilă, cu provocări sociale şi economice dar, prin muncă serioasă şi cu hotărâre, am reuşit, iar  astăzi sunt mândru de faptul că ţara mea aparţine celui mai de succes model de integrare politică şi economică – Uniunea Europeană. 

Deoarece am beneficiat de efectul pozitiv al normelor şi principiilor UE în procesul de dezvoltare a unei societăţi şi economii moderne, acum suntem gata să răspundem adecvat vecinilor noștri estici care aspiră să aibă relaţii mai strânse cu UE pe baza asocierii politice şi integrării economice şi, în cele din urmă, a integrării depline. 

În acelaşi timp, nivelul de angajare faţă de ţările partenere membre ale Parteneriatului Estic depinde, desigur, de ambiţia lor, precum şi de dorinţa noastră de a le sprijini opţiunea europeană. Principiul Parteneriatului Estic de „diferenţiere” între participanţi, în sensul evaluării progresului pe care aceştia îl fac în funcţie de propriile lor merite, precum şi principiul „mai mult pentru mai mult”, care implică sprijin sporit din partea UE  pentru statele care au făcut mai multă reformă în spiritul UE, sunt esenţiale  în  abordarea noastră. Tocmai din acest motiv Parteneriatul Estic prezintă astăzi o imagine atât de diferită – pe de o parte avem un grup de state avansate iar pe de altă parte, ţări care au progresat  într-un alt ritm.

Peste mai puţin de două luni, la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, vom vedea unele rezultate concrete. Sperăm să putem semna un Acord de asociere, inclusiv Acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător, cu Ucraina şi să iniţiem astfel de acorduri cu Republica Moldova şi cu Georgia. Asemenea  rezultate se vor datora, în primul rând, meritelor popoarelor din aceste state. România, împreună cu alte state membre ale UE, a fost foarte activă în acest domeniu. Opțiunea noastră este firească şi se explică prin poziţia noastră geografică şi legăturile istorice cu vecinătatea estică a UE. În această privinţă, sprijinim opţiunea europeană şi aspiraţiile europene ale ţărilor  Parteneriatului Estic, care doresc să‑şi îmbunătăţească relaţiile cu Uniunea Europeană şi ne angajăm să continuăm cooperarea în vederea creării unui spațiu comun al democraţiei, stabilităţii şi securităţii. 

Doresc să  profit de această ocazie pentru a saluta eforturile făcute de autorităţile de la  Chișinău pentru a asigura Republicii Moldova o apropiere lină şi previzibilă de UE. Abordarea înţeleaptă a liderilor pro-europeni ai ţării a făcut posibil acest lucru. Cu toate impedimentele interne si externe semnificative şi, în ciuda unor piedici  inerente, liderii moldoveni au reuşit să „piloteze” în siguranţă şi să aducă ţara  într‑o poziţie de invidiat, aceea de concurent cu cei mai mari sorţi de izbândă din cadrul Parteneriatului Estic.

Cu toate acestea, drumul spre relaţii mai strânse cu UE nu este lipsit de obstacole şi surprize, aşa cum am văzut recent în cazul Armeniei. Presiunile politice şi economice provenite din alte centre de gravitaţie politică îndreptate împotriva celor mai avansate state ale Parteneriatului Estic vor reapărea probabil în timpul rămas până la summit-ul de la Vilnius.  UE trebuie să rămână alături de partenerii săi şi să‑i încurajeze puternic pe cei ce doresc să‑şi consolideze cooperarea cu Uniunea Europeană.

Stimaţi participanţi,

Sperăm sincer ca partenerii noştri să‑şi continue eforturile de armonizare a legislaţiei lor cu acquis‑ul comunitar şi de implementare a reformelor necesare convenite de comun acord, astfel ca la Summit să existe toate condiţiile pentru semnarea şi parafarea Acordurilor de asociere. Contez pe înţelepciunea politică a conducerii acestor state pentru a întreprinde toate măsurile necesare  astfel încât ţările lor să consfinţească  la Vilnius ireversibilitatea opţiunii lor europene şi democratice. 

România va rămâne unul dintre statele membre ale UE cele mai interesate de semnarea, în cursul mandatului actualei Comisii Europene şi a actualului Parlament European, a Acordurilor de asociere a căror parafare este aşteptată la Vilnius. Am convingerea fermă că este atât în interesul statelor membre ale Parteneriatului Estic cât şi al UE să culeagă cât mai curând roadele viitoarelor noastre relaţii consolidate nu numai din punct de vedere economic, dar şi în alte domenii ca cel social, educațional şi cultural, pentru a enumera doar câteva.

Doamnelor şi domnilor,

Am încercat să vă dau o idee despre importanţa Parteneriatului Estic atât ca politică, dar şi drept  cadru de cooperare. Săptămâna viitoare veţi avea ocazia să discutaţi aprofundat despre evoluţiile din acest domeniu şi să trageţi propriile dumneavoastră concluzii. Sper ca această experienţă să se dovedească utilă pentru activitatea dumneavoastră viitoare. În afară de cunoştinţele pe care le veţi acumula, vă încurajez să profitaţi de această ocazie excelentă de a comunica între dumneavoastră şi de a vă  bucura de o săptămână petrecută în minunatul  oraş Sibiu. Vă doresc tuturor succes şi un sejur plăcut în ţara noastră!