Dosare de actualitate

Securitate energetică

România (RO) îşi dezvoltă politica energetică sub imperativele asigurării intereselor sale strategice, dar şi a respectării angajamentelor asumate la nivel regional, european şi global.

Prin poziţia geografică și potențialul său, ţara noastră are posibilitatea de a deţine un rol important în ecuația energetică regională, atât prin valorificarea resurselor proprii, cât şi printr-un rol activ în redistribuirea resurselor energetice transportate din zona Mării Caspice, Orientului Mijlociu şi Mediteranei de Est pe piaţa europeană.

La nivel naţional asigurarea securităţii energetice, ca obiectiv strategic, vizează declanşarea unor efecte pozitive prin: accesul la resursele energetice necesare pentru funcţionarea la parametri normali a societăţii româneşti sub toate aspectele (bunăstare economică, socială şi de mediu a cetăţenilor şi a firmelor din RO); o mai mare predictibilitate în ceea ce privește evoluţiile interne şi externe din domeniu; buna gestionare a resurselor energetice; asigurarea celor mai potrivite soluţii cu costuri accesibile.

Principalele obiective şi direcţiile prioritare generale ale României în domeniul securităţii energeticecu relevanţă pentru politica externă, se referă la:

a) Valorificarea producţiei interne şi diversificarea surselor şi rutelor de transport energetic prin România, de natură a conduce la consolidarea rolului RO ca actor activ în promovarea securităţii energetice la nivel regional. În mod tradiţional RO a oferit în decursul multor decenii o expertiză deosebită în producţia de energie (hidrocarburi, energie nucleară, energie regenerabilă), la care se adaugă îndelungata tradiție a industriei românești producătoare de utilaj energetic.

Unul din obiectivele principale ale dimensiunii externe a politicii energetice româneşti este valorificarea acestei expertize prin promovarea producţiei interne, respectiv susţinerea surselor şi rutelor de transport energetic în şi prin ţara noastră.

Marea Neagră se profilează ca o zonă de real interes prin prisma rezervelor de hidrocarburi identificate în zona maritimă off-shore. Adăugarea acestor rezerve la producţia internă actuală (în descreștere) poate oferi ţării noastre oportunităţi reale de poziţionare în poziţia privilegiată de producător şi exportator de energie în Europa.

Proiectul coridorului gazifer BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) exemplifică  potenţialul energetic naţional (producţie, tranzit, export). Proiectul îşi propune construirea unui segment de conductă pentru conectarea graniţelor de sud (Bulgaria) şi de nord-vest (Ungaria) ale ţării noastre. Coridorul va viza integrarea pieţei regionale a gazelor naturale şi, într-o fază avansată, va urmări accesarea resurselor din regiunea Mării Negre în vederea transportării acestora spre piaţa europeana. Construcția efectivă a fost demarată în anul 2018 și se așteaptă finalizarea fazei 1, conform calendarului asumat, până la sfârșitul anului 2019.

Proiectul AGRI de transport al gazelor naturale lichefiate (GNL) urmărește să ofere României oportunitatea preluării unor resurse din Azerbaidjan şi poate din zona extinsă a Mării Caspice pe care, prin tranzitarea Mării Negre, le va putea orienta pe piaţa central-europeană. În prezent, proiectul este menținut, în relația cu partenerii, într-o stare de așteptare, în funcție de concretizarea posibilităților legate de sursele de producție/livrare.

În planul cooperării energetice regionale România participă activ la toate formatele de dialog dedicate obiectivelor strategice europene. Un exemplu în acest sens este contribuţia României la activităţile Grupului la nivel înalt dedicat interconectărilor în domeniul gazelor naturale din regiunea sud-est europeană (CESEC), format în care proiectele propuse de ţara noastră au fost avizate ca prioritare la nivel european.

Pe acelaşi palier al cooperării regionale, RO s-a angajat într-un dialog extins cu Grecia (EL) şi Bulgaria (BG) în vederea operaţionalizării unui coridor de transport al gazelor naturale EL-BG-RO, denumit Coridorul Vertical.

Toate aceste iniţiative regionale susţinute de ţara noastră se înscriu în cadrul mai larg european ce vizează integrarea pieţei energetice regionale.

b) Promovarea proiectelor de interconectare transfrontalieră în sectorul gazelor şi electricităţii:

Finalizarea conductelor de interconectare cu Ungaria (Arad – Szeged, flux bidirecțional), Bulgaria (Giurgiu – Ruse), Serbia (Reșița – Pancevo) şi consolidarea interconectării cu Rep. Moldova (RMD) prin continuarea conductei Ungheni – Iaşi constituie proiecte prioritare ale RO.

Realizarea interconectărilor cu statele vecine membre ale UE este un obiectiv asumat de RO în calitatea sa de stat membru UE. Din această perspectivă, finalizarea lucrărilor şi punerea lor în folosinţă în termenii calendarului convenit la nivel european constituie un mod concret de a contribui la integrarea pieţei regionale şi europene, precum și la diminuarea riscurilor în cazuri de întrerupere a livrărilor externe.

Finalizarea conductei Iaşi-Ungheni reprezintă o contribuţie importantă a RO la securitatea energetică a RMD, oferind acestei ţări o alternativă clară la importul de gaze naturale. Prelungirea acestei conducte până la Chişinău va fi în context esenţială în consolidarea siguranţei în aprovizionare a RMD.

Participarea la iniţiativa cuplării pieţelor de energie electrică din ţările Europei Centrale şi de Est în vederea finalizării pieţei europene a energiei electrice rămâne un obiectiv major al României. Pe fondul confirmării statutului de producător important de energie, această participare va fi de natură să contribuie la profilarea RO drept actor regional important.

Realizarea proiectelor de interconectare în domeniul energiei electrice cu statele vecine oferă RO oportunitatea de a-şi consolida poziţia de exportator regional, din prisma valorificării excedentului de producţie internă, iar procesul de integrare a pieţei europene de energie electrică oferă RO un atu important prin accesul electricităţii produse în ţara noastră pe pieţe regionale (atât pe axa N-S, cât şi E-V).

c) Susţinerea strategiei europene de diversificare a rutelor şi surselor de aprovizionare cu gaz natural

Autorităţile din România urmăresc evoluţiile şi susţin acţiunile europene comune privind dezvoltarea Coridorului Sudic ce are în vedere realizarea unei alimentări directe cu gaze naturale a Europei, cu surse din regiunea Caspică, Mediterana de Est şi Orientul Mijlociu. Coridorul Sudic include gazoductele Trans-Anatolian (TANAP) şi Trans-Adriatic (TAP), constituind un obiectiv central al planurilor europene de deschidere a unor noi rute de aprovizionare cu gaz natural.

În plus, în măsura dezvoltării dialogului trans-atlantic, RO susţine realizarea cât mai rapidă a paşilor necesari deschiderii rutelor de transport energetic dinspre SUA către Europa prin intermediul tehnologiilor LNG.

d) Participarea la iniţiativele europene privind reformarea politicii energetice, îndeosebi Strategia Uniunii Energiei şi dimensiunea externă-diplomaţia energetică: RO se alătură demersurilor europene vizând consolidarea politicilor ce reglementează domeniul energetic în vederea transformării pe termen lung a sistemului energetic european şi resetării politicii energetice a UE. Ţara noastră se implică activ în elaborarea conceptului acestor strategii, oferind variante concrete de lucru în dezbaterile interne de la Bruxelles, în dorinţa de a contribui la dialogul european pe această tematică şi de a-şi promova punctele de vedere.

România sprijină astfel realizarea procesului de implementare a Uniunii Energiei, strategie adoptată cu ocazia Consiliului European din 19-20 martie 2015 şi susţine pe deplin scopul major al iniţiativei de a oferi liniile directoare necesare transformării pe termen lung a sistemului energetic european şi resetării politicii energetice a UE.

În plus, ţara noastră oferă atenţie specială dimensiunii externe a acestei importante strategii europene materializată prin intermediul instrumentului diplomaţiei energetice. RO contribuie activ, în cadrul grupului de lucru al Consiliului UE constituit în acest scop, la definirea şi consolidarea diplomației energetice a UE şi susţine pe deplin eforturile europene de promovare a unei abordări şi a unei voci comune a UE în promovarea obiectivelor strategice.

Pe durata exercitării mandatului de Președinte al Consiliului UE (sem. I 2019), RO a reușit finalizarea și evoluția unui număr important de dosare energetice ale Uniunii, dintre care se detașează cel al amendării Directivei Gazelor (Directiva/2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale), în vederea asigurării conformării tuturor gazoductelor care intră pe teritoriul UE la regulile UE, în special în privința operării eficiente a acestora la niveluri corespunzătoare de transparență, în vederea îmbunătățirii funcționării pieței interne a UE în domeniul gazelor, a creșterii concurenței între furnizori și consolidării securității energetice a UE. Gazoductele existente care vor intra sub incidența Directivei sunt cele care provin din Norvegia, Algeria, Libia, Tunisia, Maroc și Rusia. Post-Brexit, propunerea de Directivă ar putea avea impact și asupra gazoductelor care conectează Marea Britanie cu statele membre UE.

e) Dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu parteneri externi importanţi din afara UE, în vederea atragerii investiţiilor în industria naţională de profil: În acest sens, MAE a acționat pentru continuarea demersurilor din ultimii ani privind atragerea unor importante companii internaționale de profil în proiecte ce au drept scop dezvoltarea iniţiativelor româneşti.

Acest lucru se remarcă prin formatele de dialog precum:

  • Parteneriatul România-SUA în domeniul energiei, a cărui expresie concretă o reprezintă atât prezenţa unor companii americane de prestigiu pe piaţa din România, cât şi procesul de consultare continuă între cele două părţi pe subiecte ce ţin de subiectul securităţii energetice regionale și cooperarea energetică transatlantică;
  • Discuţiile avansate cu autorităţile din China pe marginea implicării companiilor chineze în proiecte precum construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, retehnologizarea unor mine de cărbune, dezvoltarea proiectului hidrocentralei electrice de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti.

Iunie 2019