Teme de actualitate pe agenda UE

Brexit

 

Ultima actualizare: 4 noiembrie 2019

 

FAQ BREXIT

Statutul cetățenilor români în Marea Britanie post-Brexit

Evoluția negocierilor

România în procesul Brexit

Context

Pregătiri pentru Brexit

Eveniment de informare adresat mediului de afaceri din România, în contextul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană

Link-uri utile

 

Statutul cetățenilor români în Marea Britanie post-Brexit

Această pagină este actualizată periodic cu cele mai recente informații referitoare la statutul cetățenilor Uniunii Europene (implicit români) și al familiilor lor în Marea Britanie (UK).

La 29 octombrie 2019, liderii europeni au agreat, împreună cu premierul britanic, extinderea termenului impus de articolul 50 din TUE până la 31 ianuarie 2020, prelungind astfel perioada în care Marea Britanie rămâne stat membru UE.

Aspectele prezentate mai jos sunt condiționate de intrarea în vigoare a Acordului de retragere, după ratificarea de către Parlamentul britanic și aprobarea acestuia de către Parlamentul European.

În același timp, Guvernul britanic și-a asumat public faptul că va continua implementarea sistemului de înregistrare a cetățenilor europeni, inclusiv în scenariul unei retrageri fără acord (scenariul no-deal) cu câteva modificări legate de termenele limită prevăzute.

În urma negocierilor dintre UE și UK, liderii europeni și premierul britanic au ajuns la un consens politic cu privire la textul Acordului de retragere a Marii Britanii (UK) din Uniunea Europeană (Withdrawal Agreement).

În baza prevederilor Acordului, toți cetățenii români/UE care își stabilesc reședința legală în Marea Britanie înainte de 31 decembrie 2020, precum și membrii de familie ai acestora, vor putea continua să locuiască în Marea Britanie și să beneficieze de majoritatea drepturilor conferite de legislația UE și după data retragerii Marii Britanii din UE.

Aceste drepturi vor fi garantate în baza obținerii unui nou statut special (settled statusde către cetățenii UE, în urma unei cereri online, în baza unei proceduri simplificate. Condițiile de ședere sunt identice cu cele din legislația actuală a Uniunii Europene.

Toți cetățenii români/UE care doresc să continue să beneficieze de drepturile conferite de legislația UE trebuie să obțină acest nou statut.

Acordul dintre Marea Britanie și UE privind drepturile cetățenilor conține următoarele prevederi:

1. Cetățenii europeni care au reședința legală în Marea Britanie sau care se vor stabili în această țară până la sfârșitul perioadei de tranziție (31 decembrie 2020) vor putea continua să locuiască în Marea Britanie și să beneficieze de drepturile conferite de legislația europeană, în baza obținerii unui nou statut (settled status). Cererile trebuie depuse în termen de cel mult 6 luni de la încheierea perioadei de tranziție (30 iunie 2021).

1.1 Cetățenii UE care au avut reședința legală fără întrerupere timp de 5 ani pe teritoriul Marii Britanii vor putea solicita un drept de ședere pe termen nedeterminat, respectiv statutul de rezident permanent (settled status).

1.2 Cetățenii UE care nu au acumulat 5 ani de reședință legală vor putea solicita un drept de ședere temporar, respectiv un permis de reședință temporară (pre-settled status). Aceștia vor putea să rămână în Marea Britanie și să se bucure de aceleași drepturi până la acumularea celor 5 ani necesari pentru dobândirea statului de rezident permanent. După îndeplinirea acestei condiții, aceștia vor trebui să depună o nouă cerere în vederea obținerii statutului de rezident permanent (settled status).

2. Noul statut va fi acordat pe perioadă nedeterminată, cu condiția ca deținătorii statutului să nu lipsească din Marea Britanie o perioadă mai lungă de 5 ani consecutivi.

3. Membrii de familie ai cetățenilor UE care locuiesc deja sau se alătură acestora în Marea Britanie până la finalul perioadei de tranziție vor putea, de asemenea, să solicite statutul de rezident permanent, în aceleași condiții. După finalul perioadei de tranziție, membrii apropiați de familie (soți, parteneri civili, părinți și bunici aflați în întreținere, copii aflați în întreținere) vor putea să se alăture cetățenilor UE și vor putea beneficia de aceleași drepturi, dacă relația de familie exista la data de 31 decembrie 2020. Statutul membrilor viitori de familie se află pe agenda negocierilor privind relația viitoare UE-UK.

4. Cetățenii UE din Marea Britanie care dețin deja un permis de ședere permanentă trebuie să solicite preschimbarea (gratuită) a acestuia într-un nou document care să ateste deținerea noului statut special (settled status).

5. Uniunea Europeană și Marea Britanie au ajuns la un acord privind continuarea aplicării tuturor principiilor de coordonare a sistemelor de securitate socială pe toată durata vieții beneficiarilor Acordului de retragere, în conformitate cu Regulamentul nr. 883/2004 și 987/2009 (totalizarea perioadelor de asigurare, exportul prestațiilor familiale pe toată durata vieții persoanelor, agregarea pensiilor etc.).

6. Toate calificările profesionale obținute sau în curs de obținere înainte de sfârșitul perioadei de tranziție (31 decembrie 2020) vor fi recunoscute de către cele două părți.

Negocierile cu privire la statutul cetățenilor UE/români care vor dori să se stabilească în Marea Britanie după 31 decembrie 2020 fac obiectul unui viitor acord privind relațiile viitoare UE-UK și vor începe efectiv după data retragerii Marii Britanii din UE.

 

Procedura de înregistrare pentru obținerea noului statut

La 30 martie 2019, a devenit operațional sistemul digital de înregistrare a cetățenilor europeni și a membrilor de familie ai acestora care doresc să rămână în Marea Britanie după Brexit. Autoritățile britanice au informat că intenționează să folosească acest sistem inclusiv în cazul unei retrageri fără acord a UK din UE (scenariul no-deal).

Cetățenii europeni vor putea depune cererile pentru obținerea noului statut până la data de 30 iunie 2021 (6 luni după sfârșitul tranziției fiind o perioadă de grație) sau până la data de 31 decembrie 2020 în cazul unei retrageri fără acord.

Documentul care certifică noul statut va fi singurul document care va atesta reședința legală a cetățenilor europeni în Marea Britanie după 31 decembrie 2020, iar în baza acestuia cetățenii europeni vor putea continua să locuiască, să studieze, să muncească, să aibă acces la serviciile și beneficiile publice și să solicite cetățenia britanică.

În cadrul procesului de înregistrare va fi verificată doar îndeplinirea condiției reședinței, în acest sens urmând a fi examinată și stabilită identitatea, eligibilitatea, durata șederii și istoricul infracțional. Pentru informații mai detaliate, accesați secțiunea dedicată Brexit de pe pagina web a Ambasadei României în Marea Britanie.

Cetățenii români/UE care doresc să rămână în Marea Britanie sunt sfătuiți să obțină și să păstreze orice document care poate face dovada reședinței legale în UK înainte de 31 decembrie 2020 (contracte de muncă, dovada plății utilităților, dovada plății taxelor etc.)

Ministerul Afacerilor Externe și Comisia Europeană sunt în permanentă legătură cu autoritățile britanice, asigurând transmiterea întrebărilor și preocupărilor comunității românești din UK, în vederea reflectării corespunzătoare a acestora în elaborarea metodologiei de înregistrare de către autoritățile britanice.

Vă invităm să vizualizați câteva materiale video informative:

Întrebări frecvente privind drepturile cetățenilor europeni post-Brexit (RO)

Întrebări și răspunsuri referitoare la Acordul de retragere – drepturile cetățenilor (EN)

 

Evoluția negocierilor

În luna octombrie 2019, liderii UE27 și premierul britanic Boris Johnson au ajuns la un consens politic privind Acordul de retragere al Marii Britanii din UE, în conformitate cu articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Acordul este însoțit de o declarație politică comună care prezintă un cadru ambițios pentru relațiile viitoare UE-UK.

Pentru a intra în vigoare, Acordul trebuie ratificat de către Parlamentul britanic și aprobat de către Parlamentul European înainte de 31 ianuarie 2020.

Acordul de retragere

Documentul stabilește condițiile retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană și asigură, totodată, premisele unei ieșiri ordonate și predictibile care va oferi certitudine juridică cetățenilor și mediului de afaceri, odată ce tratatele Uniunii Europene și legislația subsecventă vor înceta să se aplice pe teritoriul Marii Britanii.

Acordului de retragere are 585 de pagini, fiind structurat în 6 secțiuni: prevederi comune, drepturile cetățenilor, alte aspecte care țin de separare, perioada de tranziție , aspecte financiare, prevederi instituționale și finale. Totodată, documentul include 3 Protocoale (privind Irlanda, Cipru, Gibraltar), precum și o serie de anexe.

Acordul prevede și o perioadă de tranziție (până la 31 decembrie 2020). Pe parcursul acesteia, Marea Britanie va respecta în continuare acquis-ul european, inclusiv Politica Comercială a UE. Pe durata perioadei de tranziție, Marea Britanie nu va participa la mecanismul decizional și nu va mai fi reprezentată în instituțiile UE. Drepturile asigurate prin Acordul de retragere vor fi extinse și asupra cetățenilor care se vor stabili în Marea Britanie în perioada de tranziție.

 

​România în procesul Brexit

Ministerul Afacerilor Externe coordonează poziția României în negocierile privind Brexit, pregătește mandatele României în cadrul unui mecanism interministerial special creat și urmărește negocierile pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

România s-a implicat în dezbaterile desfășurate la nivelul UE27 pentru conturarea liniilor directoare ale echipei de negociere a UE în baza mandatului aprobat de Guvern și de Președintele României. Mandatul general al României în negocieri este subsumat celor trei obiective principale ale României în cadrul acestui proces și anume:

  • protejarea intereselor cetățenilor români care locuiesc, muncesc sau studiază în Marea Britanie
  • salvgardarea prevederilor bugetare europene aferente Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune corespunzătoare Cadrului Financiar Multianual (CFM) al UE 2014-2020
  • consolidarea cooperării UE-UK post-Brexit în domeniul securității și al relațiilor externe.

România a acționat, pe tot parcursul negocierilor privind Brexit, cu deplină responsabilitate față de obligațiile care decurg din statutul de stat membru al Uniunii și în spiritul loialității față de celelalte 26 de state membre. România a susținut în totalitate desfășurarea negocierilor cu Marea Britanie pe o singură voce, evitându-se orice discuții bilaterale cu Marea Britanie pe marginea procesului de retragere.

Din perspectiva intereselor României, rezultatele obținute în cadrul negocierilor reflectă aproape în integralitate obiectivele urmărite. Astfel, cetățenii români și membrii de familie ai acestora vor continua să beneficieze de drepturile conferite de legislația europeană în baza obținerii noului statut (settled status – statut special). În ceea ce privește decontul financiar, Marea Britanie va onora toate obligațiile financiare pentru Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 asumate în calitate de stat membru.

Pentru informații suplimentare vă invităm să vizualizați spoturile video realizate de către MAE: România în procesul Brexit și Rezultatele primei etape a negocierilor.

 

Context

La 23 iunie 2016, în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (UK) a avut loc un referendum cu privire la apartenența acesteia la Uniunea Europeană. Rezultatul final al referendumului, anunțat la 24 iunie 2016, a fost de 51,9% din voturi (17.410.742) în favoarea ieșirii din UE și 48,1% din voturi (16,141,242) pentru rămânerea Marii Britanii în cadrul UE. Rezultatul referendumului a relevat divizarea existentă la nivelul societății britanice: Scoția și Irlanda de Nord au votat în favoarea rămânerii în UE, iar Anglia (cu excepția Londrei) și Țara Galilor au votat pentru ieșirea din UE; 60% dintre tinerii între 18 și 24 de ani au votat în favoarea rămânerii în UE, iar același procent dintre persoanele peste 65 de ani au votat pentru ieșirea din UE.

Procesul de retragere din UE a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a început la 29 martie 2017, prin notificarea formală a intenției UK de a părăsi Uniunea Europeană. Potrivit art. 50 din Tratatul Uniunii Europene (TUE), negocierile pentru stabilirea termenilor de retragere a UK pot dura  doi ani, cu posibilitatea extinderii acestei perioade printr-o decizie a Consiliului European, adoptată de comun acord cu Marea Britanie. La 29 octombrie 2019, liderii europeni au agreat, împreună cu premierul britanic, extinderea termenului impus de articolul 50 din TUE până la 31 ianuarie 2020, prelungind astfel perioada în care Marea Britanie rămâne stat membru UE.

În cazul în cazul în care Acordul de retragere nu va fi ratificat/aprobat în timp util pentru a intra în vigoare la 31 ianuarie 2020, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană fără acord.

Negocierile de retragere a UK s-au desfășurat între o echipă a Comisiei Europene, condusă de Michel Barnier, pe baza unui mandat expres formulat de statele membre reunite în Consiliul European și în Consiliul UE, și o echipă omoloagă din UK, condusă de ministrul pentru ieșirea Regatului Unit din UE. Negocierile au atins întreg acquis-ul comunitar, majoritatea sectoarelor vieții economice, financiare sau sociale, în plan intern, precum și cvasi-totalitatea domeniilor de relații externe, în plan internațional.

Negociatorul șef al UE a acționat pe baza liniilor directoare aprobate de șefii de stat și de guvern din UE27 reuniți în cadrul Consiliul European art.50 și în conformitate cu directivele de negociere, adoptate la nivel de miniștri pentru afaceri europene (Consiliul Afaceri Generale art.50).

 

Procesul de pregătire pentru Brexit

La 17 octombrie 2019, Consiliul European a andosat varianta actualizată a Acordului de retragere. Acest document cu valoare juridică stabilește condițiile retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană și asigură, totodată, premisele unei ieșiri ordonate și predictibile care va oferi certitudine juridică cetățenilor și mediului de afaceri, odată ce tratatele Uniunii Europene și legislația subsecventă vor înceta să se aplice pe teritoriul Marii Britanii. În urma solicitării oficiale a Guvernului britanic, la 29 octombrie 2019, liderii europeni au agreat, împreună cu premierul britanic, extinderea termenului impus de articolul 50 din TUE până la 31 ianuarie 2020, prelungind astfel perioada în care Marea Britanie rămâne stat membru UE. Pentru a intra în vigoare, Acordul trebuie ratificat de către Parlamentul britanic și aprobat de către Parlamentul European înainte de 31 ianuarie 2020Acordul prevede și o perioadă de tranziție (până la 31 decembrie 2020). Pe parcursul acesteia, Marea Britanie va respecta, în continuare, acquis-ul european, inclusiv Politica Comercială a UE. În același timp, pe durata perioadei de tranziție, Marea Britanie nu va participa la mecanismul decizional și nu va mai fi reprezentată în instituțiile UE. În ipoteza unei retrageri fără acord, nu va exista o perioadă de tranziție.

În paralel cu negocierile privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, se desfășoară un amplu proces de pregătire la nivelul UE, coordonat de Secretariatul General al Comisiei, în vederea gestionării adecvate a oricărui posibil deznodământ al ieșirii UK din UE. Pregătirile interne pot fi clasificate în două categorii: cele care trebuie să se realizeze indiferent de rezultatul procesului Brexit (unavoidable preparedness measures) și cele care reprezintă măsuri de contingență (contingency measures), aplicabile în scenariul unei retrageri fără acord (no deal scenario).

Procesul Brexit va genera consecințe multiple în toate sferele de activitate, dificil de cuantificat pe termen lung. Statele membre UE vor fi afectate diferit de retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în funcție de proximitate și de gradul de inter-conectivitate a economiilor. La nivel național, ministerele de linie și instituțiile de specialitate din România sunt responsabile pentru implementarea măsurilor de pregătire necesare în fiecare sector. Cu toate acestea, administrația centrală nu poate compensa sau suplini măsurile care trebuie adoptate de către părțile interesate , având în principal un rol de facilitare a procesul de informare. Entitățile din sectorul privat, operatorii economici și profesioniștii sunt nevoiți să își asume responsabilitatea pentru propria situație, să evalueze impactul potențial al fiecărui scenariu și să se pregătească pentru noile realități în contextul post-Brexit.

La 1 februarie 2020, Marea Britanie va deveni un stat terț în raport cu Uniunea Europeană. Acest aspect presupune familiarizarea mediului de afaceri cu cadrul normativ aplicabil în această situație, în special în cazul întreprinderilor care nu au experiență în ceea ce privește comerțul cu state din afara Pieței Unice. Informațiile relevante pe această temă sunt disponibile pe site-ul Comisiei . De asemenea, vă invităm să consultați în mod constant și site-ul Direcției Generale a Vămilor pentru informații actualizate privind regimul vamal aplicabil statelor terțe (https://www.customs.ro/).

În procesul de pregătire pentru retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, Comisia Europeană a sprijinit de o manieră activă statele membre, autoritățile naționale și părțile interesate. Aceste eforturi s-au concretizat prin:

De asemenea, Camera de Comerț și Industrie a României a lansat o platformă de dialog și informare în vederea sprijinirii mediului de afaceri în demersurile acestuia de gestionare a consecințelor procesului Brexit.

 

Link-uri utile

 

 

Link-uri utile

 

Clip-uri de informare